Tratamentul artritei extremităților. Totul despre artrita: tipuri, simptome, diagnostic, tratament

Metorthrit nu trebuie utilizat Pacienţi cu insuficienţă hepatică: Dacă este absolut necesar, metotrexatul trebuie administrat cu mare prudenţă la pacienţii cu boală hepatică semnificativă activă sau în antecedente, în special datorată consumului de alcool etilic. Vârstnici Trebuie tratamentul artritei extremităților în considerare reducerea dozei la pacienţii vârstnici din cauza funcţiilor hepatice şi renale reduse, precum şi a scăderii rezervelor de folaţi care apar odată cu înaintarea în vârstă vezi pct.

Utilizarea la pacienţii care prezintă al treilea spaţiu de distribuţie revărsat pleural, ascită Deoarece timpul de înjumătăţire plasmatică al Metorthrit poate fi prelungit de 4 ori faţă de valoarea normală, la pacienţii cu al treilea spaţiu de distribuţie, poate fi necesară reducerea dozei sau în unele cazuri, întreruperea administrării metotrexatului vezi pct. Mod tratamentul artritei extremităților administrare: Medicamentul este numai pentru o singură administrare.

Metorthrit soluţie injectabilă poate fi administrat pe cale subcutanată, intramusculară sau intravenoasă. La adulţi, administrarea intravenoasă trebuie efectuată în bolus. Pentru instrucţiuni suplimentare de utilizare şi manipulare, vezi pct.

One moment, please

Durata totală a tratamentului este decisă de către medic. Soluţia injectabilă trebuie inspectată vizual înainte de utilizare. Trebuie utilizată numai soluţia limpede, care nu prezintă particule. Trebuie evitat orice contact al metotrexatului cu tegumentele sau mucoasele! În caz de contaminare, zona afectată trebuie clătită imediat cu multă apă!

Vă rugăm, vedeţi de asemenea şi pct. Notă Când se face trecerea de la administrarea orală la administrarea parenterală, poate fi necesară o reducere a dozelor, datorită biodisponibilităţii variabile după administrare pe cale orală.

Conform ghidurilor actuale de tratament poate fi luată în considerare administrarea de suplimente cu acid folic sau folinic. Contraindicații hipersensibilitate tratamentul artritei extremităților substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi enumeraţi la pct. Atenționări Pacienţii trebuie să fie informaţi în mod clar că tratamentul urmează să fie aplicat o dată pe săptămână, nu zilnic. Administrarea incorectă a metotrexatului poate determina reacții adverse severe, inclusiv reacții adverse cu potențial fatal.

Profesioniștii din domeniul sănătății și pacienții trebuie informați în mod complet. Pacienţii care urmează tratamentul trebuie să fie supravegheaţi în mod adecvat, astfel încât semnele unor posibile efecte toxice sau reacţii adverse să poată fi detectate şi evaluate în cel mai scurt timp posibil.

Prin urmare, administrarea metotrexatului trebuie să se facă numai de către medici a căror instruire şi experienţă includ utilizarea tratamentului cu antimetaboliţi, ori sub supravegherea acestora. Datorită riscului unor tratamentul artritei extremităților toxice severe sau chiar letale, pacientul trebuie informat în mod complet de către medic cu privire la riscurile implicate incluzând semne şi simptome precoce ale toxicităţii şi la măsurile de siguranţă recomandate.

Aceştia trebuie să fie informaţi asupra necesităţii consultului medical imediat la apariţia semnelor de toxicitate precum şi de necesitatea monitorizării semnelor de intoxicaţie incluzând teste de laborator repetate la intervale regulate de timp. Dozele care depăşesc 20 mg pe săptămână pot fi asociate cu creşterea semnificativă a toxicităţii, în special a suprimării funcţiei măduvei osoase.

Fertilitatea și capacitatea de reproducere Fertilitatea La om, s-au raportat oligospermie, disfuncții menstruale și amenoree cauzate de metotrexat în timpul tratamentului și pentru o scurtă perioadă după oprirea acestuia, precum și afectarea fertilității, tratamentul artritei extremităților spermatogenezei și a ovogenezei pe durata administrării sale; aceste efecte par să fie reversibile odată cu întreruperea tratamentului.

Artrita reumatoida

Riscul asupra capacității de reproducere La om, metotrexatul determină embriotoxicitate, avort tratamentul artritei extremităților malformații fetale. Din aceste motive, este necesar să se discute cu pacientele cu potențial fertil posibilele riscuri ale efectelor asupra funcţiei de reproducere, riscului de avort și de malformații congenitale vezi pct.

Absența sarcinii trebuie confirmată înainte de utilizarea Metorthrit. În cazul tratamentului aplicat femeilor aflate la vârsta maturității sexuale, trebuie instituite măsuri eficace de contracepţie pe durata tratamentului şi timp de cel puţin şase luni după întreruperea acestuia.

Pentru recomandări privind măsurile contraceptive la bărbați, vezi pct. Trebuie evitat contactul metotrexatului cu tegumentul şi mucoasele. În cazul contaminării, zonele afectate trebuie clătite cu apă din abundenţă. Examinări şi măsuri de siguranţă recomandate: Înainte de iniţierea sau de reinstituirea tratamentului cu metotrexat după o perioadă de pauză: Trebuie efectuate hemoleucograma completă cu formula leucocitară şi cu determinarea plachetelor sanguine, enzimele hepatice, bilirubina, albumina serică, radiografia toracică şi testele funcţionale renale.

Dacă este indicat din punct de vedere clinic, se vor exclude tuberculoza şi hepatita. În timpul tratamentului: Testele enumerate mai jos trebuie efectuate săptămânal în primele două săptămâni, apoi o dată la interval de două săptămâni pentru următoarea lună, apoi în funcţie de numărul de leucocite şi de stabilitatea pacientului cel puţin o dată pe lună în următoarele şase luni şi în continuare o dată la 3 luni.

În cazul creşterii dozelor trebuie luată în considerare creşterea frecvenţei monitorizării. În mod special, pacienţii vârstnici trebuie examinaţi la intervale scurte de timp pentru depistarea precoce a semnelor de toxicitate. Examinarea cavităţii bucale şi a faringelui: pentru medicamente pentru tratamentul articulațiilor picioarelor modificărilor apărute pe mucoase.

Hemoleucograma completă cu formula leucocitară şi cu determinarea plachetelor sanguine: Supresia hematopoietică determinată tratamentul artritei extremităților metotrexat poate să apară brusc şi la doze aparent sigure. Orice scădere marcată a numărului de leucocite sau de plachete sanguine implică întreruperea imediată a administrării medicamentului şi instituirea unui tratament de susţinere adecvat.

Pacienţii trebuie instruiţi să raporteze toate semnele şi simptomele sugestive pentru prezenţa unei infecţii. Pacienţii care utilizează concomitent medicamente hematotoxice de exemplu, leflunomidă trebuie să fie monitorizaţi îndeaproape în ceea ce priveşte hemoleucograma şi numărul de plachete sanguine. În timpul tratamentului pe termen lung cu metotrexat trebuie efectuate biopsii osoase.

Teste funcţionale hepatice: Trebuie acordată atenţie deosebită apariţiei toxicităţii hepatice. Tratamentul nu trebuie instituit sau trebuie întrerupt în cazul în care, pe durata tratamentului, sunt prezente sau apar rezultate anormale ale testelor funcţionale hepatice sau biopsiei hepatice. Aceste rezultate anormale trebuie să revină la normal în decurs de două săptămâni, după care se poate reîncepe tratamentul, tratamentul artritei extremităților indicaţia medicului.

Diagnosticul enzimatic nu oferă predicţii adecvate ale instalării hepatotoxicităţii detectabile prin examen morfopatologic; chiar şi în cazul valorilor normale ale transaminazelor hepatice pot fi prezente fibroza hepatică detectabilă numai prin examen histopatologic şi, mult tratamentul artritei extremităților rar, ciroză hepatică.

Sauna cu infraroșii în tratamentul artritei reumatoide

În indicaţiile reumatologice, nu există date care să susţină necesitatea utilizării biopsiei hepatice pentru monitorizarea hepatotoxicităţii. La pacienţii cu psoriazis, necesitatea efectuării biopsiei înainte şi în timpul tratamentului este controversată. Sunt necesare investigaţii suplimentare pentru a stabili dacă seriile de teste biochimice hepatice sau determinarea propeptidei colagenului de tip III pot decela într- un mod suficient hepatotoxicitatea. Evaluarea trebuie efectuată diferenţiat în fiecare caz şi trebuie să facă diferenţa dintre pacienţii care nu prezintă factori de risc şi cei care prezintă factori de risc cum sunt antecedentele de consum excesiv de alcool etilic, persistenţa creşterii enzimelor hepatice, antecedentele de afecțiuni hepatice, antecedentele heredocolaterale de afecțiuni hepatice transmisibile genetic, diabetul zaharat, obezitatea, antecedentele de expunere semnificativă la medicamente sau substanţe chimice hepatotoxice şi tratament de lungă durată cu metotrexat sau doze cumulative de 1,5 g sau mai mari.

În cazul unei creşteri constante a valorilor enzimelor hepatice, trebuie luată în considerare reducerea dozelor sau întreruperea tratamentului. Datorită potenţialului efect toxic la nivelul ficatului, nu trebuie administrate alte medicamente hepatotoxice suplimentare în cursul tratamentului cu metotrexat decât dacă este absolut necesar, iar consumul de alcool etilic trebuie evitat sau redus în mare măsură vezi pct.

Trebuie efectuată o monitorizare mai atentă a enzimelor hepatice tratamentul artritei extremităților pacienţii care utilizează concomitent alte medicamente hepatotoxice de exemplu leflunomidă. Acest lucru trebuie avut în vedere şi în cazul administrării concomitente articulațiile genunchiului ameliorează durerea medicaţie hematotoxică de exemplu, leflunomidă.

Se recomandă prudenţă la pacienţii cu diabet zaharat insulino-dependent deoarece în timpul tratamentului cu metotrexat, în cazuri izolate, ciroza hepatică se poate dezvolta fără creşterea tranzitorie a transaminazelor hepatice. Funcţia renală trebuie monotorizată prin teste funcţionale renale şi analize de urină vezi pct.

Având în vedere că metotrexatul se elimină predominant pe cale renală, este de tratamentul artritei extremităților o creştere a concentraţiilor serice în caz de insuficienţă renală, care poate determina apariţia reacţiilor adverse severe. În cazul unei posibile insuficienţe renale de exemplu, la pacienţii vârstnicise recomandă o monitorizare mai frecventă.

Aceasta este valabilă în special în cazul administrării concomitente de medicamente care afectează excreţia prevenirea artritei și artrozei, determină afectare renală exemplu medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau care pot conduce la afectarea formării elementelor figurate sanguine.

În prezenţa factorilor de risc, cum sunt insuficienţa renală, administrarea concomitentă a medicamentelor nesteroidiene nu se recomandă. Deshidratarea poate, de asemenea, creşte toxicitatea metotrexatului. Aparatul respirator: Se va acorda o atenţie deosebită detectării simptomelor de insuficienţă pulmonară funcţională şi, dacă este necesar, se vor efectua teste funcţionale pulmonare. Poate să apară pneumonie interstiţială acută sau cronică, deseori asociată cu eozinofilie sanguină, fiind raportate decese cauzate de aceasta.

Simptomele pulmonare tipice induse de metotrexat includ dispnee, tuse în special tuse seacă, neproductivădurere toracică şi febră pentru care pacienţii trebuie monitorizaţi la fiecare vizită de control. Pacienţii trebuie informaţi despre riscul pneumoniei şi sfătuiţi să-şi anunţe imediat medicul dacă manifestă tuse persistentă sau dispnee.

În plus, s-au raportat cazuri de hemoragie la nivelul alveolelor pulmonare asociate tratamentului cu metotrexat tratamentul artritei extremităților în indicații reumatologice și conexe. Acest eveniment poate fi asociat, de asemenea, cu vasculită și alte comorbidități. Atunci când se suspectează prezența unei hemoragii pulmonare alveolare se va avea în vedere efectuarea unor tratamentul artritei extremităților prompte, în vederea confirmării diagnosticului.

Metotrexatul trebuie întrerupt imediat la pacienţii cu simptome pulmonare şi aceştia trebuie investigaţi atent inclusiv prin radiografii toracice pentru a exclude existenţa infecţiilor şi a tumorilor. Dacă sunt suspectate afecţiuni pulmonare induse de metotrexat trebuie iniţiat tratament cu corticosteroizi iar tratamentul cu metotrexat nu se va relua.

Afecţiunile pulmonare induse de metotrexat nu au fost întotdeauna complet reversibile. Simptomele pulmonare necesită un tratamentul artritei extremităților rapid şi întreruperea tratamentului cu metotrexat.

Afecţiunile pulmonare determinate de metotrexat, aşa cum este pneumonita, pot să apară în mod subit în orice etapă a tratamentului, nu au fost întotdeauna complet reversibile şi au fost raportate la orice doză incluzând doze mici de 7,5 mg pe săptămână.

În timpul tratamentului cu metotrexat pot să apară infecţii oportuniste, incluzând pneumonie cu Pneumocistis jiroveci care poate avea evoluţie letală. Dacă un pacient prezintă simptome pulmonare trebuie avut în vedere diagnosticul de pneumonie cu Pneumocistis jiroveci. Se recomandă prudenţă la pacienţii cu insuficienţă pulmonară.

Andreea Obreja Medic specialist Reumatologie Reumatologia este o subspecialitate a medicinei interne care abordeaza tulburarile sistemului musculo-scheletal, artrita, bolile inflamatorii si bolile autoimune sistemice. Reumatologia reprezinta armonizarea perfecta dintre medicina interna si imunologie. Cazuistica este de multe ori o provocare continua datorita diversitatii imunologiei clinice. Sunt boli musculo-scheletale care se caracterizeaza prin durere si reducerea amplitudinii miscarii, respectiv diminuarea functiei in una sau mai multe arii ale sistemului musculo-scheletal.

Efecte asupra sistemului imunitar: Se recomandă prudenţă specială în prezenţa infecţiilor cronice, inactive de exemplu, herpes zoster, tuberculoză, hepatită tratamentul artritei extremităților virus B sau C din cauza unei eventuale activări.

Din cauza efectelor sale asupra sistemului imunitar, metotrexatul poate afecta răspunsul la vaccinare şi poate influenţa rezultatele testelor imunologice. În timpul tratamentului cu metotrexat nu trebuie efectuată vaccinarea cu vaccinuri cu virusuri vii. La pacienţii cărora li se administrează doze mici de metotrexat pot să apară limfoame maligne, caz în care tratamentul trebuie întrerupt.

Dacă nu apar semne de remisie spontană a limfomului este necesară instituirea tratamentului citotoxic. Exudatele pleurale şi ascita trebuie drenate înainte de iniţierea terapiei cu metotrexat.

Afecţiuni care determină deshidratare cum sunt emeza, diareea, stomatita, pot determina creşterea toxicităţii metotrexatului datorită concentraţiilor plasmatice crescute de substanţă activă. În aceste cazuri, utilizarea metotrexatului trebuie întreruptă până la dispariţia simptomelor. Este important să se identifice pacienţii cu valori ale metotrexatului posibil crescute timp de 48 ore de la tratament, deoarece altfel toxicitatea metotrexatului poate deveni ireversibilă.

Diareea şi stomatita ulcerativă pot fi efecte toxice care necesită întreruperea terapiei, altfel pot să apară enterită hemoragică şi deces prin perforaţie intestinală. Dacă apar hematemeză, melenă sau hematochezie, tratamentul trebuie întrerupt. Leucoencefalopatie multifocală progresivă LMP Cazuri de leucoencefalopatie multifocală progresivă LMP au fost raportate tratamentul artritei extremităților pacienți tratați cu metotrexat, în special în cazul administrării concomitente cu alte medicamente imunosupresoare.

LMP poate fi letală și trebuie luată în considerare în diagnosticul diferențial la pacienții imunocompromiși cu debut nou sau agravare a simptomelor neurologice. Preparatele cu vitamine sau alte medicamente care conţin acid folic sau acid folinic sau derivaţi ai acestora pot scădea eficacitatea metotrexatului. Dermatita indusă de radiaţii şi arsurile solare pot să reapară în cursul terapiei cu metotrexat reacţii de reactivare.

Leziunile psoriazice pot fi exacerbate sub acţiunea radiaţiilor UV şi a metotrexatului administrate concomitent.

Please wait while your request is being verified...

Interacțiuni AINS inclusiv acidul salicilic În studiile la animale, antiinflamatoarele nesteroidiene AINS incluzând acidul salicilic, au determinat scăderea secreţiei tubulare a metotrexatului şi, ca o consecinţă, creşterea efectului toxic al acestuia. Totuşi, în studii clinice, în care AINS şi acidul salicilic au fost administrate pacienţilor cu poliartrită reumatoidă în asociere cu metotrexatul, nu s-a remarcat creşterea reacţiilor adverse.

Tratamentul poliartritei reumatoide cu astfel de medicamente poate fi continuat în timpul terapiei cu doze mici de metotrexat, dar numai sub o atentă supraveghere medicală. Hepatotoxicitate Consumul periodic de alcool etilic şi administrarea suplimentară de medicamente hepatotoxice creşte probabilitatea efectelor toxice tratamentul artritei extremităților metotrexatului.

Pacienţii care utilizează metotrexat în asociere cu medicamente potenţial hepatotoxice de exemplu, leflunomidă, azatioprină, sulfasalazină, tratamentul articulațiilor gleznei trebuie să fie atent monitorizaţi pentru posibila creştere a hepatotoxicităţii.

Consumul de alcool etilic trebuie evitat în timpul tratamentului cu Metorthrit. Asocierea terapeutică dintre metotrexat şi retinoizi, cum sunt acitretinul şi etretinatul, creşte riscul de hepatotoxicitate. Medicamente hematotoxice Administrarea medicamentelor cu efect hematotoxic adiţional de exemplu, metamizol creşte posibilitatea efectelor hematotoxice severe ale metotrexatului. Interacțiuni farmacocinetice Trebuie avute în vedere interacţiunile farmacocinetice dintre metotrexat, medicamente anticonvulsivante scad concentraţia metotrexatului în sânge şi 5-fluorouracil creşte timpul de înjumătăţire al 5-fluorouracilului.

Medicamente

Modificări ale biodisponibilității metotrexatului Salicilaţii, fenilbutazona, fenitoina, barbituricele, tranchilizantele, contraceptivele orale, tetraciclinele, derivaţii de amidopirină, sulfonamidele şi acidul p-aminobenzoic deplasează metotrexatul de pe locurile de legare de albumina serică şi cresc astfel biodisponibilitatea acestuia creştere indirectă a dozei. Probenecidul şi acizii organici slabi pot, de asemenea, să reducă secreţia tubulară de metotrexat şi, astfel, să determine o creştere indirectă a dozei.

Antibioticele, cum sunt penicilinele, glicopeptidele, sulfonamidele, ciprofloxacina şi cefalotina pot, în cazuri izolate, să reducă clearance-ul metotrexatului şi astfel pot determina concentraţii serice tratamentul artritei extremităților ale metotrexatului, cu toxicitate hematologică şi tratament articular eficient. Antibioticele cu administrare orală, cum sunt tetraciclinele, cloramfenicolul şi antibioticele neabsorbabile cu spectru larg, pot reduce absorbţia intestinală a metotrexatului sau să interfere cu circulaţia enterohepatică prin inhibarea florei intestinale tratamentul artritei extremităților suprimarea metabolismului bacterian.

Colestiramina poate creşte eliminarea non-renală a metotrexatului prin întreruperea circulaţiei entero- hepatice.

În cazul asocierii cu alte medicamente citostatice trebuie luată în considerare diminuarea clearance-ului metotrexatului. Administrarea în asociere cu inhibitori ai pompei de protoni cum sunt omeprazolul sau pantoprazolul poate determina interacţiuni medicamentoase.

Cum sa tineti sub control artrita reumatoida pe vreme geroasa

Administrarea concomitentă a metotrexatului şi omeprazolului a determinat o întârziere a eliminării renale a metotrexatului. Într-un singur caz, când metotrexatul s-a administrat în asociere cu pantoprazolul, s-a observat inhibarea eliminării renale a metabolitului 7- hidroximetotrexat, care s-a manifestat prin mialgii şi frisoane. De aceea, trebuie acordată o atenţie deosebită pacienţilor cu deficit preexistent de acid folic. Pe de altă parte, administrarea concomitentă de medicamente conţinând acid folinic sau preparate cu vitamine care conţin acid folic sau derivaţi, poate afecta eficacitatea metotrexatului.

Utilizarea protoxidului de azot potențează efectul metotrexatului asupra folatului, ducând la creșterea toxicității, osteoartrita deformatoare a articulației genunchiului 2 ar fi forme severe și imprevizibile de mielosupresie și stomatită. Deși acest efect poate fi redus prin administrarea de folinat de calciu, tratamentul artritei extremităților concomitentă de protoxid de azot și metotrexat trebuie evitată.

Alte medicamente antireumatice În general, în cazul administrării de Metorthrit în asociere cu alte medicamente antireumatice de exemplu săruri de aur, penicilamină, hidroxiclorochină, sulfasalazină, azatioprină, ciclosporină nu sunt anticipate creşteri ale efectelor toxice ale metotrexatului.

Email WhatsApp Simptome clinice precum durerea, scaderea mobilitatii articulare și oboseala însoțesc diagnosticul artritei reumatoide. Incepând de la activități simple, precum spălatul dinților, coborâtul din pat sau activitatile specifice de pregătire a hranei, simptomele artritei reumatoide pot fi, uneori, între atât de puternice încât să limiteze semnificativ miscarile corpului fizic.

Tratamentul artritei extremităților cazul asocierii metotrexatului cu sulfasalazină poate să crească eficacitatea metotrexatului prin inhibarea sintezei acidului folic de către sulfasalazină, rezultând creşterea riscului de apariţie a reacţiilor adverse, ceea ce s-a observat în cadrul câtorva studii, la un număr redus de pacienţi.

Ciclosporină Ciclosporina poate potența eficacitatea și toxicitatea metotrexatului. Există un risc crescut de disfuncție renală. În plus, există o plauzibilitate biologică a imunosupresiei excesive și a complicațiilor asociate acesteia.

Teofilină și cafeină Metotrexatul tratamentul artritei extremităților determina scăderea clearance-ului teofilinei, de aceea concentraţiile teofilinei trebuie monitorizate în cazul utilizării concomitente cu metotrexatul. Consumul excesiv de băuturi care conţin cafeină sau teofilină cafea, băuturi conţinând cafeină, ceai negru trebuie evitat pe durata tratamentului tratamentul artritei extremităților metotrexat, deoarece eficacitatea metotrexatului poate fi redusă prin posibilele interacţiuni între metotrexat şi metilxantine la nivelul receptorilor adenozinici.

Leflunomidă Utilizarea metotrexatului în asociere cu leflunomidă poate creşte riscul de pancitopenie.

Metotrexatul determină creşterea concentraţiei plasmatice a mercaptopurinelor. De aceea, asocierea acestora poate necesita ajustarea dozelor.

Medicamente imunomodulatoare În special în intervenţiile chirurgicale ortopedice în care susceptibilitatea la infecţii este mare, asocierea de metotrexat cu medicamente imunomodulatoare trebuie utilizată cu precauţie.